HAKSES
ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR
PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE
Constanţa - România
tel./fax: 0241/550.903
str. Crişana, nr. 44
cod 900573
web: www.udtr.org
e-mail: office@udtr.org
CONDUCEREA U.D.T.R.
Comitetul Director
Preşedinte: .....................................
Prim-vicepreşedinte: ......................
Secretar General: ..........................
Deputat: .........................................
Cuprins
Editorial............................................................................................................................ 3
OSMAN FEDBI
IUSEIN GEMAL
IBRAIM ERVIN
IBRAM IUSEIN
2013, un an bogat în evenimente pentru deputatul Iusein Ibram...................................... 4
România şi China, 65 de ani de relaţii diplomatice în 2014.............................................. 5
Confluenţe culturale româno-turce................................................................................... 7
Vicepreşedinţi:
Sonsuz Yıldız Işığının Altında.......................................................................................... 9
HUSEIN CADIR ......................................... – Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa
IAŞAR ENVER ........................................... – Preşedinte Filiala Constanţa
OMER NAZIF ............................................ – Secretar Filiala Constanţa
BORMAMBET VILDAN .............................. – Vicepreşedinte Filiala Medgidia
RAIM NAIM ............................................... – Preşedinte Filiala Cobadin
GAVAZOGLU RIZA .................................... – Secretar Filiala Techirghiol
OSMAN ZIA ............................................... – Preşedinte Filiala Băneasa
MOLOGANI ACCAN .................................. – Preşedinte Filiala Babadag
MEMET REDVAN ...................................... – Preşedinte Filiala Hârşova
MUSA CAIDAR .......................................... – Preşedinte Filiala Cernavodă
ŞEMSI TURHAN ........................................ – Preşedinte Filiala Bucureşti
Romanya......................................................................................................................... 10
Ölümünün 125. Yıldönümünde M. Eminescu..................................................................11
Cursuri de limba turcă la Centrul Cultural Turc „Yunus Emre“ din Constanţa............. 13
Numărul curselor aeriene Constanţa – Istanbul în creştere............................................ 14
Kumluk Camii'de Mevlid Kandili................................................................................... 15
Sărbătoarea Mevlid la geamia Kumluk din Constanţa................................................... 15
Misterele din subsolurile Sfintei Sofii............................................................................. 16
Preşedinte de onoare: ASAN MURAT
Ayasofya'nın Gizli Odası.................................................................................................17
Consiliul Naţional
Radio T, cinci ani de activitate........................................................................................ 18
Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale:
Radio T, Beşinci Yılını Kutladı....................................................................................... 18
ZARIFE ZODILĂ......... – Preşedinte Filiala Brăila
MEMIŞ CHEMAL...... – Preşedinte Filiala Carvăn
MUSTAFA SALI........– Preşedinte Filiala Castelu
CERCHEZ ALI........ – Preşedinte Filiala Călăraşi
BARI MUSELIM.... – Preşedinte Filiala Cumpăna
IAŞAR SALI........... – Preşedinte Filiala Dobromir
ALI ŞEFCHET ........... – Preşedinte Filiala Eforie
OSMAN SULIMAN .... – Preşedinte Filiala Făurei
MEMET SEBATIN ................ – Preşedinte Filiala
Fântâna Mare
ABDULA GHIULTEN.. – Preşedinte Filiala Galaţi
OMER MEMNUNE.. – Preşedinte Filiala Isaccea
ARIF MUGELIP.... – Preşedinte Filiala Mangalia
TALIP LEMAN ........... – Preşedinte Filiala Măcin
HUSEIN SELATIN ............... – Preşedinte Filiala
Medgidia
Ajda Pekkan, cavaler al Ordinului Francez al Artelor şi Literelor.................................. 19
IOMER BEDRI....... – Preşedinte Filiala Năvodari
Ajda Pekkan'a, Fransa'dan, Sanat ve Edebiyat Şövalyesi nişanı verildi.......................... 19
HASAN NAZMI... – Preşedinte Filiala Techirghiol
Cel mai mare parc botanic din Europa........................................................................... 20
SALIM LEVENT........... – Preşedinte Filiala Tuzla
Antalya'ya Dev Botanik Park.......................................................................................... 20
FUCIGI TALIP ...................... – Preşedinte Filiala
Valu lui Traian
Matrakçı Nasuh şi Halide Edip Adıvar........................................................................... 21
AZIZ AZIZ ................. – Preşedinte Filiala Văleni
Yemek Tarifleri............................................................................................................... 24
FEMI SUAT............– Preşedinte Filiala Amzacea
HALIL NAZMIE..... – Preşedinte Filiala Adamclisi
Çocuk Sayfası................................................................................................................. 26
MUSTAFA ERDAL........ – Preşedinte Filiala Lazu
MUSTAFA BEIHAN.... – Preşedinte Filiala Ostrov
MAHMUT SEZGHIN.– Preşedinte Filiala Lespezi
Preşedinţii Comisiilor de Specialitate
Învăţământ ................................................. – BORMAMBET VILDAN
Religie ........................................................ – ISLAM REMZI
Cultură ....................................................... – TÜRKOĞLU SERIN
Femei ......................................................... – AMET MELEK
Tineret ....................................................... – MUSLEDIN ERKAN
Financiar .................................................... – DRAGOMIR NICUŞOR
Cenzori ...................................................... – ACCOIUM DURIE
Juridic......................................................... – CONSTANTIN PĂLĂU
Administrator............................................... – ACCOIUM ALI
COLECTIVUL REDACŢIONAL
Secretar de redacţie:
Asan Murat
Redactor șef-adjunct:
Panaitescu Nilgün
Redactori:
Osman Melek, Türkoğlu Serin,
Iomer Subihan, Ibraim Nurgean,
Omer Minever, Musledin Firdes,
Asan Sorina
Adresa de corespondenţă:
DIRECTOR
str. Crişana nr. 44, etaj 2
OSMAN FEDBI
– Tel./Fax: 0241-550903
Constanţa 900669
– e-mail: hakses@udtr.ro
publicaţia on-line: www.udtr.ro/hakses
Redactor-şef
IBRAIM ERVIN
Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
grafica: Fârtat Cicero
I.S.S.N. 1224-4694
Tiparul executat de:
SC Infcon SA
Constanţa
sayfa
3 pagina
• Ianuarie – Ocak 2014 •
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu ) născut la data de 15 ianuarie 1850, Botoşani a fost un poet,
prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept
cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele
europene de secol XVIII şi XIX, şi-a asimilat viziunile poetice occidentale, creaţia sa aparţinând unui
romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiţionale
ale Romantismului european, gustul pentru trecut şi pasiunea pentru istoria naţională, căreia a dorit
chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia şi
cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma
modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunăoară.
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
– Kahraman Ordumuza –
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak,
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak.
O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;
O benimdir, o benim milletimindir ancak!
Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl!
Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl?
Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…
„Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.
Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl!
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!..
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!..
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!
Andrei
MUREŞANU
Mehmet Akif
ERSOY
Poetul avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme
filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire
ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o
vreme la traducerea tratatului acestuia Critica raţiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care
îi ceruse să-şi ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pînă la urmă)
şi de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; de
altfel poetul a fost o figură marcantă a acestui partid politic, iar prin articolele sale publicate mai
ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reuşit să-i deranjeze pe câţiva lideri importanţi din acest
mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriţi-l pe Eminescu ăsta!”. Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieţii politice, parlamentare sau guvernamentale din
acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie şi cronicar literar sau teatral, scria despre viaţa mondenă
sau despre evenimente de mai mică importanţă, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Abia post-mortem fost ales membru al Academiei Române.
Ervin Ibraim
• Ianuarie – Ocak 2014 •
pagina
sayfa
2013, un an bogat în evenimente
pentru deputatul Iusein Ibram
A
nul 2013 a fost un an bogat în evenimente pentru deputatul Ibram Iusein atât în ceea ce priveşte activitatea parlamentară cât şi cea legată de acţiunile derulate de UDTR. În 2013, deputatul Ibram Iusein şi-a desfăşurat activitatea
în cadrul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale dar şi a comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a celei pentru
tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Tot în 2013, deputatul Iusein Ibram a deţinut funcţia de vicepreşedinte al comisiei
permanente a Camerei Deputaţilor şi a Senatului privind statutul deputaţilor şi al senatorilor organizarea şi funcţionarea
şedinţelor comune ale Parlamentului.
Printre propunerile legislative iniţiate de parlamentarul UDTR în 2013 se numără cea pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011, Legea Educaţiei
Naţionale, proiectul de lege privind instituirea zilei de
14 noiembrie ca Ziua Dobrogei, propunerea legislativă privind Programul „Masa la Şcoală” pentru elevii
din învăţământul obligatoriu de stat şi privat, primar
şi gimnazial şi propunere legislativă pentru revizuirea
Constituţiei României.
În anul care s-a încheiat deputatul Iusein Ibram
a fost alături de etnicii turci la evenimente precum:
Festivalul Tineretului şi Sportului, Ziua Copilului în Lumea
turcă, Festivalul de Artă Culinară Turcească, 1 Decembrie- Ziua Naţională a României. A participat alături
de ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti Ömür
Şölendil şi de reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de
Afaceri Turci la acţiuni umanitare cu prilejul Sărbătorilor
Ramazanului şi a Sacrificiului.
În luna martie a anului trecut, deputatul Iusein
Ibram a participat la discuţiile purtate de ministrul român al Agriculturii şi Dezvoltării rurale Daniel
Constantin cu ministrul Justiţiei din Republica Turcia,
Sadullah Ergin cu prilejul vizitei oficiale întreprinse de
domnia sa la Bucureşti. Cu ocazia vizitei întreprinse în
luna septembrie de către primul ministru Victor Ponta
în Turcia, deputatul Iusein Ibram a făcut parte din
delegaţia oficială care l-a însoţit pe premier. Programul vizitei la nivel înalt în Republica Turcia a cuprins
întâlniri cu preşedintele Abdullah Gül, cu premierul,
Recep Tayyip Erdoğan, cu preşedintele Parlamentului,
Cemil Çiçek, semnarea de acorduri guvernamentale
dar şi depuneri de coroane de flori la Mausoleul lui
M.K. Atatürk. Întâlnirea oficială dintre cei doi şefi de
guvern în această toamnă vine să cimenteze cei 135
de ani de relaţii diplomatice dintre România şi Turcia.
În cadrul discuţiilor bilaterale a fost subliniat faptul că
relaţiile dintre România şi Turcia sunt din decembrie
2011 ridicate la nivelul de parteneriat strategic, cele
două state având legături strânse în domeniul politic,
economic, al apărării, al culturii şi în agricultură. Turcia
a sprijinit intrarea României în NATO în timp ce România
4
sayfa
5 pagina
• Ianuarie – Ocak 2014 •
a devenit un susţinător al intrării Turciei în UE. Conform declaraţiilor deputatului Iusein Ibram în cadrul discuţiilor purtate
cu preşedintele Marii Adunări Naţionale, Cemil Çiçek a fost abordată problema construirii la Constanţa a unui Centru
Cultural Turc destinat promovării valorilor culturale şi etnolingvistice ale turcilor dobrogeni.
Deputatul Iusein Ibram a declarat: „vizita din luna septembrie a anului trecut a premierului Victor Ponta în Turcia precum şi cea pe care o va întreprinde preşedintele Băsescu la începutul lunii februarie a acestui an, la invitaţia
omologului său Abdullah Gül constituie paşi importanţi în evoluţia relaţiilor bilaterale dintre cele două state, relaţii
catalogate de partea turcă drept „excelente”. În toate vizitele oficiale la care am luat parte reprezentanţii guvernului
României dar şi cei ai administraţiei de la Ankara au sublinat faptul că etnicii turci din Dobrogea reprezintă puntea de
legătură dintre cele două state, elementul care întăreşte relaţiile bilaterale, fie că sunt în domeniul politic, economic
sau militar.”
Sorina Asan
România şi China, 65 de ani de
relaţii diplomatice în 2014
Interviu cu Domnul Su Yanwen, Consul General al
Republicii Populare Chineze la Constanţa
– Interviul nostru are loc în preajma Noului An Chinezesc
şi din acest motiv permiteţi-mi ca în debut să vă felicit cu acest
prilej şi să vă urez mult succes în activitatea profesională. Anul Nou
Chinezesc este cea mai importantă sărbătoare tradiţională a chinezilor care se celebrează atât în China cât şi în afara graniţelor
ei. Cum se va sărbători în 2014 Anul Nou, al Calului, în China?
- Anul Nou Chinezesc se numeşte în China şi Sărbătoarea
de Primăvară. Conform calendarului ţărănesc, în anul 2014, ea
cade în ziua de 31 ianuarie. Aceasta este cea mai importantă
sărbătoare tradiţională a chinezilor şi din acest motiv ei beneficiază de o vacanţă de 7 zile. În China există concepţia că această
sărbătoare trebuie celebrată în familie, alături de toţi membrii şi
datorită celor 7 zile libere chinezii care lucrează în alte localităţi
se vor întoarce acasă. În ajunul sărbătorii, adică în seara de 30 ianuarie, în fiecare familie, se serveşte o masă bogată
de pe care dintre diferitele mâncăruri nu trebuie să lipsească, colţunaşii. După ora 12.00 noaptea oamenii servesc
colţunaşii, care simbolizează că anul cel vechi a trecut şi a început Anul Nou, cel al Calului. Cu ocazia Anului Nou,
Televiziunea Centrală a Chinei pregăteşte un program special de divertisment cu actori celebri, preferaţi de public.
Despre Anul Calului se spun multe lucruri frumoase, de pildă, succesul apare mereu după sosirea calului. După dansul
şarpelui auriu, vor veni alergând zece mii de cai. Cu ocazia Anului Nou Chinezesc, le doresc cititorilor români să aibă
spiritul dragonului şi al calului, să fie puternici ca ei. La mulţi ani!
– Cum va fi sărbătorit Anul Nou Chinezesc în cadrul Consulatului General al Republicii Populare Chineze la
Constanţa?
– Deşi suntem în România, vom sărbători această zi împreună cu conaţionalii noştri. La orele 14.00, în ziua de 30
ianuarie, vom privi programul de petrecere de Anul Nou, transmis de CCTV. La ora 18.00 aici, la Beijing ora 24.00, vom
trece împreună cu conaţionalii noştri din Anul Şarpelui în anul Calului. După aceea, vom servi colţunaşi, sărbătorind
venirea noului an. În perioada de sărbătoare, vom vizita un vapor chinezesc care a sosit în Portul Constanţa şi vom
ura compatrioţilor noştri marinari, „Anul calului fericit !”.
– Anul care tocmai s-a încheiat a adus un suflu nou relaţiilor bilaterale dintre China şi România datorită vizitelor
reciproce efectuate de cei doi premieri. Premierul Li Keqiang a efectuat prima vizită oficială în România de la preluarea funcţiei în luna martie a anului trecut, vizită pe care premierul român a numit-o „istorică”. Care sunt priorităţile
Chinei cu privire la relaţiile politice, economice şi culturale cu România?
pagina
sayfa
• Ianuarie – Ocak 2014 •
– Între China şi România există relaţii tradiţionale de colaborare prietenească. După stabilirea relaţiilor diplomatice
în urmă cu 64 de ani, relaţiile celor două ţări s-au dezvoltat permanent. În ultimii ani, relaţiile chino-române au păstrat o
tendinţă bună de dezvoltare. Vizitele la nivel înalt au fost frecvente, contactele din diferite domenii de activitate s-au extins
mereu şi relaţiile economice şi comerciale s-au dezvoltat cu succes. Vizita reuşită a premierului Li Keqiang în România
a devenit un nou şi important „milestone” în relaţiile bilaterale, având o semnificaţie istorică. Partea chineză doreşte să
dezvolte împreună cu partea română relaţiile de Parteneriat Amplu de Prietenie Chineză şi Cooperare dintre România
şi China. Mai concret, cele două părţi vor întări încrederea politică reciprocă, se vor respecta reciproc, având grijă de
preocuparea majoră a celelaltei părţi, extinzând convergenţele intereselor. China şi România vor împleti potenţialul
de cooperare cu spiritul realist, vor extinde comerţul bilateral, vor ridica nivelul de colaborare industrială, promovând
dezvoltarea echilibrată a comerţului. Ambele state vor consolida cooperarea în domeniile agricol, energetic, cel de
telecomunicaţie şi reţele de sistem cu panouri fotovoltaice, aviaţie şi finanţe etc. Cele două părţi vor construi împreună
parcurile industriale chino-române pentru a crea condiţiile de extindere a investiţiilor reciproce. În ceea ce priveşte
colaborarea în cadrul proiectelor de anvergură, partea chineză ar vrea ca împreună cu partea română să promoveze
cooperarea din domeniul electro-nuclear şi cel al căilor ferate de înaltă viteză, colaborarea în domeniul infrastructurii
dar şi încurajarea instituţiilor proprii financiare care să ofere finanţare pentru proiectele stabilite de cele două părţi. Un
accent deosebit se va pune de asemenea pe extinderea colaborării în domeniile cultural, educaţional şi umanitar, cele
două părţi vor depune eforturi pentru ca prietenia chino-română să fie transmisă din generaţie în generaţie.
– Cum vor evolua relaţiile bilaterale dintre cele două ţări în 2014?
– Anul 2014, în care se împlinesc 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice şi 10 ani de la constituirea relaţiilor
de Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare între China si România, reprezintă un moment important în evoluţia
relaţiilor româno-chineze. Cele două părţi au decis să folosească această ocazie pentru a extinde cooperarea bilaterală în plan politic, economic, comercial, al schimburilor inter-umane şi în alte domenii şi să acţioneze intens pentru
ridicarea relaţiilor bilaterale la un nivel superior. Cele două părţi îşi vor intensifica contactele bilaterale la nivel înalt
şi vor folosi oportunităţile oferite de conferinţele internaţionale şi alte reuniuni pentru a efectua schimburi de vederi
în probleme de interes comun. Ambele părţi consideră că trebuie să aprofundeze în continuare cooperarea în domeniile economic, comercial, financiar-bancar, construcţiei infrastructurii, energiei, agriculturii, ştiinţei şi tehnologiei,
telecomunicaţiilor, tehnologiei informatice, protecţiei mediului, turismului şi în alte sectoare. Cele două ţări au decis
ca în 2014 – an cu semnificaţie deosebită – să organizeze o serie de activităţi, inclusiv de promovare a schimburilor
de cercetători şi experţi în domenii de interes comun, înfiinţarea de tabere de creaţie pentru tineri şi de reţele de
comunicare între reprezentanţii elitelor intelectuale, festivaluri de filme şi artă.
– Anul trecut, pentru prima dată o delegaţie condusă de lideri ai Asociaţiei Islamice din China a efectuat o
vizită oficială în România la invitaţia muftiului Murat Iusuf şi a reprezentanţilor comunităţilor turcă şi tătară din
Dobrogea. În urma acestei vizite s-a stabilit încheierea
unui protocol de colaborare între Asociaţia Islamică din
China şi Muftiatul Cultului Musulman din România. Cum
apreciaţi cooperarea dintre musulmanii din România şi
cei din China în domeniul cultural şi religios?
– Cred că vizitele reciproce dintre reprezentanţii
musulmanilor din China şi România sunt foarte folositoare
pentru ambele părţi pentru cunoaşterea şi înţelegerea reciprocă. Contactele dintre musulmanii din cele două ţări
vor juca un rol important în întărirea relaţiilor de prietenie.
– Ce proiecte veţi derula la Constanţa, în 2014?
– Cu ocazia vizitei premierului chinez, Corporaţia Nucleară Guangdong din China cu Compania Naţională Nucleară-Electrică din România au semnat scrisoarea de intenţie la construcţia Unităţilor 3 şi 4 de la C.N.E. Cernavodă.
Sper că această colaborare se va desfăşura cu succes în anul 2014. În afară de aceasta, la sfârşitul anului trecut,
am primit un grup de specialişti chinezi care au făcut o vizită de documentare în portul Constanţa. Sper ca specialiştii chinezi să ia măsuri concrete de colaborare în acest domeniu în acest an. Cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la
stabilirea relaţiilor diplomatice, consulatul nostru va organiza diferite expoziţii pentru a prezenta bunele relaţii dintre
cele două ţări, China şi România.
Interviu realizat de Sorina Asan
6
sayfa
7 pagina
U
• Ianuarie – Ocak 2014 •
Confluenţe culturale
româno-turce
niunea Democrată Turcă din
România şi Ambasada României
din Ankara au organizat în perioada
22-26 ianuarie un program special
dedicat în principal personalităţii
unicului Mihai Eminescu şi magnificei
sale opere la 164 de ani de la naşterea acestuia. Paşii parcurşi pentru
efectuarea acestui program au fost
următorii. După ce toate formalităţile
au fost îndeplinite delegaţia UDTR
formată din doamnele Emin Emel,
poet şi profesor de limba şi literatura
turcă pensionară acum, Mihaela
Fulea, decan, Facultatea de Litere,
Universitatea Ovidius Costanţa, Vildan Bormambet, inspector limba
turcă în cadrul MEC, în acelaşi timp preşedinta comisiei de învăţământ UDTR şi DRI şi Melek Osman profesor limba
turcă, vicepreşedinte comisia de cultură UDTR şi redactor de rubrică la revista Hakses a UDTR a pornit spre capitala
Turciei, locul desfăşurării evenimentului cultural. Ziua de 22 a fost rezervată călătoriei propriu zise şi a cazării delegaţiei
noastre la sediul Ambasadei României din Ankara, bineînţeles după o primire caldă şi prietenească. De a doua zi,
încă de la primele ore ale dimineţii de 23 ianuarie, a început agitaţia deoarece programul era destul de aglomerat,
în plus toate centrele de cultură şi organizaţiile cu care lucrasem în trecut ţineau să ne întâlnească pentru a stabili noi
proiecte şi parteneriate în viitorul apropiat. Cunoscând în egală măsură cele două limbi, româna şi turca, s-a dovedit
de altfel pe parcursul următoarelor zile că reprezentăm mesagerii cei mai calificaţi ai formării şi întreţinerii de relaţii
şi parteneriate ce se finalizează, în cele mai multe cazuri, cu contracte educaţionale, culturale şi de ce nu politice,
economice şi sociale ce ne sunt deosebit de utile tuturor.
La programul de faţă au fost selectaţi de UDTR cei mai potriviţi „operatori“ din mediul cultural şi educaţional, calificaţi pentru a găsi soluţiile optime în demersurile de colaborare cu universităţi renumite din Turcia. Două din întâlnirile
acestor zile au fost rezervate înfiinţării catedrei de limba română de la Facultăţile de Litere din cadrul Universităţilor
Hacetepe şi Ankara. Prin amabilitatea decanilor acestor ilustre universităţi s-a stabilit de comun acord cu partea românească reprezentată de doamna decan Mihaela Fulea înfiinţarea sau după caz reînfiinţarea catedrei de limbă română.
În plus a fost solicitat un schimb de profesori, studenţi şi material didactic. Cât priveşte materialul didactic s-a convenit
că în acest sens UDTR poate
avea un rol important deoarece dispune de o bază
semnificativă de cărţi de
specialitate ce pot fi folosite
de cele două părţi. Aceste
întâlniri au fost urmate de
seri culturale româno-turce.
Prima a fost organizată de
Ambasada României în colaborare cu Centrul Cultural
de Educaţie, Studiu, Ştiinţă
şi Ar tă „Şahika Çağlar“.
Doamna Şahika Çağlar
este de altfel o veche prie-
pagina
sayfa
• Ianuarie – Ocak 2014 •
8
sayfa
9 pagina
• Ianuarie – Ocak 2014 •
Sonsuz Yıldız
Işığının Altında
tenă a UDTR, cu care preşedinta
comisiei de învăţământ UDTR,
doamna Vildan Bormambet are
o frumoasă colaborare. Seara
culturală româno-turcă din data
de 23 ianuarie organizată chiar
în sediul Centrului Cultural mai
sus amintit a fost celebrată prin
muzică şi poezie şi dedicată poeţilor naţionali Mihai Eminescu şi
Yunus Emre.
I
În seara de 24 ianuarie la
sediul Ambasadei României din
Ankara a avut loc simpozionul
literar anual româno-turc „Mihai
Eminescu – Yunus Emre“ eveniment dedicat Zilei Culturii României şi poetului naţional Mihai
Eminescu, precum şi celebrării Zilei Unirii Principatelor Române. Simpozionul dedicat cunoaşterii reciproce în Turcia
şi România a operelor literare naţionale şi facilitării dialogului între mediile de creaţie literară şi cercetare filologică
dintre România şi Turcia a avut drept participanţi alături de delegaţia UDTR o serie de reprezentanţi ai Uniunii Scriitorilor din Turcia, distinşi reprezentanţi ai principalelor universităţi, ai instituţiilor şi fundaţiilor culturale centrale, precum
şi reprezentanţi ai comunităţilor române şi turco-române din Ankara. Pe lângă prezentarea de prelegeri pe tematica
simpozionului echipa UDTR a sprijinit organizarea unei expoziţii de carte. Au fost expuse peste 50 de volume de poezie
şi proză, atât din opera lui Eminescu cât şi volume document, cursuri, studii, poveşti şi poezii editate în ultimii ani de
UDTR. Cât priveşte prelegerile ce au urmat cuvântului de deschidere al domnului Ambasador Radu Onofrei acestea
au fost prezentate pe rând de fiecare membră a delegaţiei noastre urmate fiind de prelegeri ale unor scriitori şi poeţi
din Ankara printre care amintesc pe domnul İrfan Ünver Nastratinoğlu, doamna Handan Kayakökü şi domnul Cemal
Safi. Ediţia 2014 a programului Ambasadei României „Confluenţe culturale Româno- Turce“ a început cu un simpozion
literar şi o expoziţie de carte şi s-a încheiat cu un cockteil oferit de Excelenţa Sa domnul Radu Onofrei, Ambasadorul
României la Ankara. A fost o seară minunată dedicată literaturii şi prieteniei româno-turce; fără îndoială un moment
literar minunat pentru care, nu pot trece cu vederea, şi-au adus aportul prin traducerile făcute şi nu numai, doamnele
Cristina Öztürk, Emel Ismail şi Elis Agi-Veli cărora le mulţumim din suflet. Totodată le mulţumim tuturor celor implicaţi, organizatori şi participanţi, care ne-au oferit plăcutul prilej de a-i avea alături. Mulţumim TRT departamentul în limba română
care şi-a făcut timp pentru noi, alocându-ne timp de emisie. Ţin să mulţumesc, de asemenea tuturor colaboratorilor
şi prietenilor noştri de la Centrul Cultural Turc Yunus Emre, doamnei Füsun Aramaz, fost Consul General la Constanţa,
Instituţiei Iubitorilor de Limbă, Federaţiei Sindicatelor Profesorilor
„Avrasya“ care ne-au făcut aceste
zile şi mai frumoase. Le mulţumim
pentru atenţia şi sprijinul acordat.
Nu putem spera decât că
aportul nostru la promovarea şi
dezvoltarea relaţiilor de colaborare
şi parteneriat pentru dezvoltarea
studierii şi aprofundării acestor
două limbi, române şi turce este
apreciat iar în loc de încheiere voi
mulţumi tuturor acelora ce şi-au dedicat viaţa limbii şi literaturii, culturii
poporului pe care îl reprezintă.
Melek Osman
nsanlığın temsilcilerini belirtmek için mitoloji uzmanlarının,
taşın içinde kazılan yazı ve yapay formüllere ihtiyaçları vardır.
Binlerce yıldır bu formüller yapılandırılır ve güzelleştirilir, ta ki bir
iki kelimeyle sınılandırılmış bir şekil bulana kadar. Efsaneden
gerceğe girerek bu hakiki insanları gercek ortamından konsept, erdem, karakter inceleyen alanlarına taşır. Hızlı koşan bir
kişiden bahsedersek o kişi Akiles olur; kralların kralı da yalnızca
Agamemnon olup düzenbaz olan da ancak Ulise olur. Prens
ve mutsuz olan da Hamlet olabilir, cimri olan da Harpagon,
Rastignac ve Raskolnikov sonradan görmenin merdivenden
çıkma fırsatını yakalamak için yarışırlar.
Julien Sorel tartışılan yöntemlerle toplum basamaklarından
çıkar ve onu farklı bir amblemle farklı seviyelerde buluruz, mesela
bizdeki Dinu Paturica veya Tănase Scatiu.
Hagi Tudose Harpagonumuz, Macbeth de Lăpuşneanu’nun
Negruzzimiz’dir.
Büyük sanatçılar da sonsuzluğa küçük bir eklenti yaparak
girerler. Bu eklenti onlara ait bir kahramanı, bir kitabı veya edebi
bir türle elde edilir, zamanla kendi kişiliklerini yansıtan bir etiket
halini alır.
Eminescu daima ‘şair’ ve ‘çoban yıldızı’ şairi olarak anılacaktır.
Sıraladığımız olgular bu noktaya gelebilmek için gerekliydi: Çoban Yıldızı ve Şair, Eminescu konseptini temsil eden
sembol ve amblemlerdir. Bu özellikler zaman içinde onun kişiliğiyle harmanlanır, sınırlarını belirtir ve şiirsel ve göksel bağ
çizgisini çizer, aynı zamanda insani-kozmik, dünyaya ait olmayan ve dünyadan daima daha kararlı bir şekilde şairin
ve çoban yıldızının şiirin sonundaki kurala göre ayrılır.
Eminescu hakkında yapılan kapsamlı yorum, şairin insani gerçek imajını ‘çoban yıldızı’ imajından ayırmak için
büyük bir çaba gösterdiği söylenemez. Şair bu imajı kendine yaratır, besler ve diğer eserlerindeki vizyonlarla harmanlar.
‘Çoban yıldızı’ vaziyeti Hyperyon’un yapay vizyonu içinde birbirinden farklı ama birbiriyle tamamlanabilen tüm bu
akım kurallarına uyar. ‘Çoban yıldızı’ imajının sonucu, şairin eserlerinde, mektuplarında ve hatırlanabilen sözlerinde
ifade edildiği gibi, mutsuzluğun sonucudur.
Eminescu yalnızca en büyük Romen şair değildir. Edebiyatımızda açıklanamayan bir olgudur. O 1870’te zavallı
edebiyatımıza farklı dünyalardan düşen bir göktaşı gibidir.
Sanat zengini olan 19.asrın en büyük lirik şiir yazarlarından bir tanesi, Moldavya’nın bir köşesinde bizim topraklarımızda doğması bir tesadüf olmalıdır. Onun lirizmin temiz ve derin niteliklerini daha gelişmemiş, geleneği, örneği,
sanatsal dili olmayan bir edebiyatta çıktığını düşünürsek; sefaletle, hastalıkla, yaşadığı ortamın anlayışsızlığı ve insanların hoşgörüsüzlüğü ile mücadele etme çabasını da hesaba katarsak; ayrıca, eserlerini o kadar güç bir ortamda
ve sıradan bir şairin daha yeni olgunlaşmaya başladığı yaşta yarattığını düşünürsek, o zaman tabiatın Eminescu’yu
yaratıp en çağdaş lirik şiir yazarını yarattığı ve sonradan kendi eserini kıskanıp çok erkenden onu parçalara ayırmayı
karar verdiğini diyebiliriz.
Eminescu aşk olaylarından değil aşk ta kendisinden bahseder, kadının cazibesini değil, kadını anlatır. Bize tabiat
kırıntıları, manzaralar değil, tabiatın genelini verir, fakat geneli anlatmak için ayırt edici renkler kullandığı da çok net
bir şekilde anlaşılır. Onun bize anlatmak istediği genel, aşk, kadın, tabiattır.
pagina
sayfa
• Ianuarie – Ocak 2014 •
10
sayfa
11 pagina
• Ianuarie – Ocak 2014 •
ÖLÜMÜNÜN 125.
YILDÖNÜMÜNDE
Eminescu daima hareket içinde olan kozmik maddenin büyük şairi ve organik ve inorganiğin parçalara ayrılışının
ozanıdır. Onun doğası, insan isteğiyle durdurulmuş elemanların durdukları ve farklı bir yaşamda yeniden birleştikleri
noktada başlar. Bize ‘sefil’ ve ‘yıkık’ görünen Eminescu için canlı bir süreçtir.
Herhangi bir felsefi yorumunun ötesinde, ormana ve diğer özelliklerine’species rerun’ niteliğini vermek için, biçimsiz durumundaki kristal gibi maddeni bir cennet, organik dünyanın muhteşem gücünü neredeyse insancıllaştırılmış
makulu, denize doğru uzatılmış kolları ve bir ayı ifade etmektedir. Eminescu bu bağlamda, granit heykellerin arasında
değil doğa anıtların içerisinde yaşayan güçlü bir halkının ifadesi olarak, teorik karamsarlığa rağmen ulusal bir şairdir.
Eminescu’ya özgü erotizm evrenselliğinin en ulusal belirtisidir. Bazıları, hangi şiir kime yazıldığı düşünerek bu önemli
durumu gözden kaçırıyorlar. Genelde bir şiir başka birinden ilham alarak yazılmış, diğerine vakfedilmiş ve ona da değil,
aslında kadını düşünerek yazılmıştır. 18. asırda, romantik yazarların bir özelliği olarak, özgür aşka ulaşmak çok yaygın
bir kriterdir. Fakat orada vahşet bir incelliktir. Eminescu’nun saflığı sağlıklı bir ulusun ruh temizliğidir. Maneviyatı inkar
etmek hala birçok ikiyüzlüyü gizlice korkutur. Bu kişiler, bir sevilen kişiyi seçmek konusunda Eminescu ile aynı fikirdeler.
Eminescu’nun en evrensel yanı şüphesiz folklordur. Onun masalları, fikirle dolu oldukları için, başdöndürücü bir
nitelik taşırlar. Şair, ‘Dünya güzeli’(Frumoasa lumii), ‘Allah’ın kirvesi’(Finul lui Dumnezeu) gibi masalları şiire dönüştürmek
amacıyla toplamıştır. ‘Deli Calin’ (Calin nebunul) isimli şiirde, herşey muazzam ve gerçek, yalnızca koşuk sanatı, zaman
kavramının incelenmesi ve eskimişliği Eminescu’nun felsefesi ve sosyal görüşüne özgüdür.
Eminescu’yu alışılmış olan şairlerin üstünde tutan olağanüstü bir olgu vardır. Romen halkı ve ilçeleri iyi tanır, en yüksek felsefi konseptleri algılar, mutlu olamadan sever, çok sıkıntılı bir yaşam sürdürür, kendi idealine uymayan nankör bir
çağda yaşar, ağlar ve lanetler, sonunda da genç bir yaşta hastalanıp ölür. Yaşadığı yaşam yarattığı eserlerle bütünleşir,
onun farklı bir biyografisi yoktur. Daha fazla yaşayan bir Eminescu karmaşık bir şiir gibi olurdu, o yüzden herhangi bir
kişi Eminescu’yu okuduğu zaman onun bir insanlık dramı temsilcisi olduğunu, şiiriyle çok şaşırtıcı bir biyografi yazdığını
anlayacaktır. Bir şairin kendi kaderiyle sınırlanmış olması, yaşamın sevincini ve acıyı kendi yaşamıyla yansıtması çok
nadir görülen bir olaydır. O yüzden Mihai Eminescu her zaman bizim eşsiz şairimiz olacaktır.
Mihaela Miron Fulea
Traducere Cristina Öztürk
ROMEN MİLLÎ ŞÂİRİ MİHAİ EMİNESCU
R
omen ulusunun yetiştirdiği en ünlü kişi hiç kuşkusuz Mihai EMİNESCU’dur. Bir başka deyişle Yunus Emre Türk Ulusu için
ne ifade ediyorsa; EMİNESCU da Romen Ulusu için onu ifade etmektedir.
Ancak EMİNESCU sadece Romanya sınırları içerisinde değil bütün dünyada bilinmekte ve eserleri çeşitli dillere
çevrilerek yayımlanmaktadır. Bu nedenle O’na “Dünya Vatandaşı” da denilse yeridir. Yani o evrensel kimlikli bir insandır. Böyle olduğu içindir ki Birleşmiş Milletler Teşkilatının UNESCO örgütü 2000 yılında doğumunun 150’inci yıldönümü
münasebetiyle EMİNESCU’yu dünya çapında anılması gereken insanlar listesine almış ve bu kararını bütün ülke hükümetlerine duyurmuştur.
Romen Ulusunun gönlünde ve yüreğinde taht kurmuş olan Mihai
EMİNESCU’nun adına Romanya ve Moldava Cumhuriyetlerinin bütün
kentlerinin önemli mekanlarında rastlamak mümkündür.
Moldova’nın Botoşani kentine bağlı İpoteşti köyünde 15 Ocak 1850
tarihinde dünyaya gelen ve 15 Haziran 1889 tarihinde henüz 39 yaşında
iken hayata veda eden EMİNESCU Romen Ulusu için öylesine önemli bir
şahsiyettir ki her yıl O’nun için ciltler dolusu kitaplar yayımlanmaktadır.
Kimi yazarlar ve bilim adamları çalışmalarını bütünüyle EMİNESCU’ya
yöneltmişler; giderek özel “EMİNESCULOGLAR” oluşmuştur.
Kısa hayatını basın ve yayın konusuna adamış ve bu konuda
önemli aşamalar kaydetmiş olan EMİNESCU, içindeki milliyetçi duyguları
gençlere aşılamak için özel çaba harcamıştır.
Şairlik yanı ağır basan EMİNESCU’nun eserlerindeki ağırlıklı tema
toplumsal sorunlardır. Ayrıca O, halk kültüründen de büyük ölçüde
yararlanarak; kendine özgü bir şiir geliştirmiştir. Fırtınalar koparan “İmparator ve Proleter” başlıklı şiiriyle bir yandan kurulu düzene övgüler
düzen şair dostlarını eleştirirken; öte yandan halkı sıkıntı içerisinde
yaşamaya mahkum eden devlet yöneticilerine tenkidler yağdırmıştır.
Türkçe’ye “Çolpan” ya da “Çoban Yıldızı” başlığı ile tercüme edilmiş olan şiiri ise Romen Ulusunun yaşantısını konu alan
bir destandır. Bugün Romanya’da ve Moldova’da hemen herkes bu destan şiiri ezbere okuyabilmektedir. Bir anlamda
bu destan şiir Mehmet Akif ERSOY’un,”İstiklal Marşı”nı anımsatmakta olup; “Çolpan” için de Romen Ulusunun İstiklal
Marşıdır denilse yeridir…
Romanya
Romanya bir kültürün orman olduğu yerdir
Sanatın sanatkarın harman olduğu yerdir
Alplerin starıyken bir Poyana Braşov
Reklamdan utanıyor şov yapmıyor Romen şov
Paris’te her ne varsa Bükreş’te dahası var
Sırça saraylar kuran mimari dehası var
Mihai EMİNESCU’nun Türk Ulusu açısından önemli yanı; pek çok yazısında Türk Ulusu’na, Türk kültürüne, Türk tarihine
ve folkloruna değinmiş olması; bu konuda olumlu yorumlar getirmesidir. Türk-Romen ilişkilerini konu alan makalelerinin
yanı sıra yine, destan şiir diyebileceğimiz ünlü “Mektup” şiirlerinin üçüncüsü olan “Osmanlı İmparatorluğunun Kuruluş
Öyküsü”dür. “III.Mektup” şu dizelerle başlamaktadır:
Şiirle büyülerken Mihail Eminescu
Zevkten sarhoş ediyor dev müzisyen Enescu
Gör, Grigorescu’nun çizdiği düşler mest ol
Gör de, Brâncuşi’nin yottuğu taşla dost ol
“Otlaktan otlağa yurdunu değiştiren bir Sultan
Sırt üstü yere uzanmış yatıyordu. Uykudan
Gözleri kapanmış, hülya alemine dalmıştı;
Çünkü dışa yumuk gözler, içe açık kalmıştı…”
Şiir üstüne şiir yazılır mı Romanya
Her sokağın bir masal her semtin bir roman yaç
Ocak 1999 Cemal Safi
EMİNESCU Ertuğrul Gazi ya da Osman Gazi’yi düşlüyor olmalıydı?... Sonraki dizelerde İmparatorluğun kuruluş
aşaması şiirleşmekte ve şiir şöyle devam etmektedir:
pagina
sayfa
• Ianuarie – Ocak 2014 •
12
sayfa
13 pagina
Ağaç gölgesinde Sultan, etrafa bir göz atar;
Sıra sıra Atlas, Toros, Balkanlar, Kafkaslar…
Hepsi gölgesinin altında… Fırat, Dicle, Nil, Tuna.
Sularını toplayarak, girmişler komutuna…
İşte Asya ve Avupa, çölleriyle Afrika”
Bir hayli uzun olan destan şiir şu dizelerle sonuçlanmaktadır:
C
“Gerçekleşti düşü, kartalca yükseklere uçuştu.
Yıldan yıla İmparatorluk gittikçe genişledi
Yayılma, ulustan ulusa, sultandan sultana sürdü.
Ülkeden ülkeye böylece, şan ve zafer yolu açtı.
Yıldırım Beyazıt, taaa Tuna’ya ulaştı…
Bir işaretle beylerin biri diğeriyle birleşti.
Mehter marşlarıyla adım adım, ülkeler geçti.
YUNUS’da EMİNESCU’da yürekleri sevgiyle dolu insanlardı… Onlar aradıkları toplum düzenini de sevgiyi de dünyada
bulamamışlardı. Onlar, şiirlerinde insan ruhunun en hassas tellerine dokunmakla ve bu telleri seslendirmektedirler. Onların
şiirlerinde hayat ve ölüm, iyilik ve kötülük, gerçeğin mutlak ve nisbi yönleri görülmektedir. Onlar yaşadıkları dönemin
toplumsal sorunlarını; insanlığın geleceği ile ilgili görüşlerini, dünyanın kadim tarihine ait düşüncelerini, evrenin doğuşuyla ilgili fikirlerini ele alan şiirler yazmışlardır. Onların eserleri dinsel açıdan incelenecek olursa görülecektir ki Yunus’un
deyişlerindeki ana tema Kur’an-ı Kerim ilkelerini içermekte; Eminescu’nun şiirleri ise kaynağını İncil’den almaktadır.
EMİNESCU, hayatında mutluluğu tadamamış olan biraz da talihsiz bir adamdır. Oysa Veronica MİLCE gibi güzel
bir kadına âşık olmuştur. Ne var ki EMİNESCU ile MİLCE birlikte olmaktan çok ayrı yaşamak mecburiyetinde kalmışlar;
her buluşmaları yeni bir ayrılığın başlangıcı olmuştur.
Ruhsal yapısıyla kâinatı tanımak için çırpınan EMİNESCU romantik bir şairdir. Romantik şair ruhunda, daima meçhul
ufuklar nostaljisi yaşatır; bu ufuklara hiçbir zaman ulaşamayacağı endişesiyle kıvranır durur! Romantik şair için sonsuzluk
somut gerçekle ve özellikle sezilmeyen şeyler içinde saklıdır. Romantik şair her zaman sessiz ve içe kapanık olup kendine
sorular yöneltir. O çok ünlü eserlerinden birinde “dünyada her şey şüphelidir…” diye yazmıştır.
Talihsiz EMİNESCU, mutsuz EMİNESCU ne yazık ki hayatının son günlerini bir akıl hastanesinde geçirmiştir. Çünkü bir
yandan kişisel mutsuzluğu öte yandan ülkesinde çok arzu ettiği huzur ve istikrar ortamının oluşmaması; onun (deyim
yerindeyse) çıldırmasına ve genç yaşta hayata veda etmesine neden olmuştur.
Sonuç olarak;
Nasıl ki Yunus emre 700 yılı aşkın bir süredir Türk Milletinin gönlünde ve yüreğinde yaşıyor ve onun şiirleri, musikimizin
bütün türlerinde defalarca bestelenip yaşatılıyorsa; Romen Milletinin bir numaralı mutasavvıf şairi Mihai EMİNESCU’nun
şiirleri de ünlü Romen bestekarları tarafından bestelenip yaşatılmaktadır.
Yunus Emre ;
“Gelin tanış olalım,
İşi kolay kılalım,
Sevelim sevilelim,
Dünya kimseye kalmaz”
dizeleri ile asırların ötesinden bugün de insanlığa önemli bir mesaj vermiş ise;
EMİNESCU’nun şu dizeleri de aynı amaca yönelik bir mesajdır.
“Zaman geçer, zaman gelir
Eski, yeni hepsi birdir.
Kötü nedir? İyi nedir?
Düşün, taşın, akıl erdir.”
İrfan Ü. NASRATTİNOĞLU
• Ianuarie – Ocak 2014 •
Cursuri de limba turcă
la Centrul Cultural Turc
„Yunus Emre” din Constanţa
entrul Cultural Turc
„Yunus Emre” anunţă
că începând cu data de
10 februarie debutează o
nouă serie de cursuri de
limba turcă. Reprezentanţii centrului anunţă că un
modul este compus din 72
de ore, taxa de înscriere
pentru un modul fiind de
50 euro. Cei care doresc
să îşi achiziţioneze şi un
manual de curs îl pot avea
contra sumei de 20 euro.
Cursurile sunt organizate
pe module şi se vor ţine fie
seara, în cursul săptămânii,
cei care optează pentru
acest program urmând
a parcurge modulul în 12
săptămâni, de două ori pe
săptămână, iar cei care optează pentru participarea la cursurile organizate în weekend vor parcurge modulul în 18
săptămâni, în fiecare sâmbătă, timp de trei ore. Pentru a putea intra la examenul final, cursanţii trebuie să aibă prezenţă de minimum 70% la
orele de curs. La finalul
modulului se susţine un
examen. Pentru a putea
accede la următorul
modul, cursanţii trebuie
să obţină minimum 60
de puncte din 100. Un
nivel este compus din
144 de ore, adică două
module, la finalul nivelului, în urma unui examen,
participanţii la cursuri
urmând a obţine un
certificat. Cursurile sunt
structurate pe cinci niveluri. Cei care doresc să
se înscrie se pot adresa
secretariatului Centrului
Cultural din strada Mihai
Eminescu, nr.2.
Nurgean Ibraim
pagina
sayfa
• Ianuarie – Ocak 2014 •
În
Numărul curselor aeriene
Constanţa – Istanbul
în creştere
data de 16 ianuarie
2014 la un renumit
hotel din staţiunea Mamaia s-a desfăşurat cea
mai importantă conferinţă
de turism de la începutul
anului. 40 de agenţii de
turism s-au întâlnit cu reprezentanţii companiei
Turkish Airlines pentru a
pune la punct strategii şi
parteneriate. Alături de
reprezentanţii companiei,
evenimentul a fost prezidat de către preşedinta Asociaţiei Litoral Delta
Dunării - Corina Martin
care a declarat : „Vrem ca
Turkish Airlines să rămână
pe aeroportul Constanţa,
să aibă cât mai multe zboruri dacă este posibil şi o să
aflaţi chiar azi o veste bună. Rolul meu din partea ANAT va fi ca întotdeuna să veghez ca relaţia dintre o companie
aeriană care zboară la Constanţa şi noi, agenţii de turism, să fie una cât mai bună. Ne dorim un număr cât mai mare
de pasageri ce pleacă din Constanţa spre Istanbul dar şi să aducem turişti turci către Constanţa şi chiar avem un
program în acest sens“ şi de către fostul secretar de stat în turism Cristian Bărhălescu.
Reprezentanţii companiei
aeriene au declarat că în prezent
se lucrează la un plan pentru ca în
acest an numărul curselor aeriene
Constanţa - Istanbul să crească.
La conferinţă au participat
de asemenea directorul general
Turkish Airlines Constanţa domnul
Yiğit Yalçın şi directorul comercial
al companiei doamna Güneş
Tanay ce au răspuns întrebărilor
adresate de reprezentanţii agenţiilor de turism din Constanţa şi
totodată au făcut cunoscută
activitatea şi programul lor, aici,
în Constanţa.
Nurgean Ibraim
14
sayfa
15 pagina
• Ianuarie – Ocak 2014 •
Kumluk Camii'de Mevlid Kandili
“Ben güzel ahlâkı tamamlamak için gönderildim”
buyuran peygamberimiz, miladın 571'inci yılı, kameri aylardan Rebiulevvel'in 12'nci Pazartesi gecesi sabaha karşı
Mekke'de dünyaya geldi. Şüphesiz O'nun doğumu, beşeriyetin saadeti açısından, insanlık tarihinin en önemli olayıdır.
Kuran-ı Kerimde buyurulduğu gibi O, alemlerin Rabbinden, alemlere rahmet olarak gönderildi (Enbiya, 107).
Her sene olduğu gibi bu sene de Romanya'da tüm
camileri de programlar yapılarak Mevlid Kandili kutlandı. İmamlar mevlitler okuyup programlar hazırladılar.
Köstence'de program Kumluk camiide yapıldı. Program
ikindi namazından sonra başlayarak sohpet, mevlid, ilahiler
ve dua ile devam etti. Programa Romanya Müslümanlar
Müftüsü Sn. Murat Yusuf, T.C Köstence Başkonsolosu Din
Hizmetleri Ataşesi Sn. Aytekin Akçin ve Köstence imamları katıldılar. Köstence cemaati yoğun ilgi göstererek Kumluk
camiyi doldurdular.
Romanya Demokrat Türk Birliğin Din Komisyonu programa katılan tüm cemaate ikramda bulundu.
Böylece birlik duygusunun güçlendirdiği bu özel geceyi doyasıya idrak ettik. Bu mübarek gecede yapılan dualar,
okunan mevlidler ve söylenen ilahiler kabul olmasını niyaz ederim ve hocalarımıza söylemiş oldukları ilahiler, okudukları
mevlitlerle bizlere duygu dolu anlar yaşattıkları için Allah razı olsun.
Sărbătoarea Mevlid la geamia
Kumluk din Constanţa
Duminică, 12 ianuarie musulmanii din România au
celebrat sărbătoarea Mevlid Kandili, Noaptea Naşterii Profetului Muhammed. Evenimentul marcat în a 12- a noapte
din luna Rebiul Evvel a calendarului islamic, a fost prima
dintre cele cinci nopţi luminate pentru musulmani, care de
altfel sunt denumite Kandil. Nopţile sfinte din calendarul
musulman au primit denumirea Kandil (Luminate), în timpul
Sultanului Selim al II-lea (sec. XVI) când acesta a decis în
mod oficial iluminarea minaretelor moscheilor cu lumânări
pentru a vesti credincioşilor caracterul sfânt al acestora.
Membrii comunităţii turce din Constanţa şi ai filialelor
teritoriale ale U.D.T.R. au sărbătorit cu bucurie şi emoţie
Naşterea Profetului Muhammed. În această zi plină de
înţelepciune şi iertare, belşug şi milostenie toţi cei prezenţi
la geamia Kumluk din Constanţa s-au rugat lui Allah. Convinşi de puterea acestei sărbători şi-au deschis sufletele şi
s-au rugat într-o linişte deplină cu toate că interiorul geamiei devenise neîncăpător. Imamul geamiei a recitat versete
din Coran şi în predica ţinută nu a uitat să le spună tuturor să fie buni părinţi, vecini, prieteni, să-şi respecte semenii, să
muncească mai mult, să se informeze, să vină cu idei şi soluţii pentru rezolvarea problemelor comunităţii.
La eveniment, pe lângă enoriaşi, au participat muftiul cultului musulman din România, d-nul Iusuf Muurat, ataşatul
de cult islamic din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, d-nul Aytekin Akçin, preşedintele
comisiei de religie d-nul Islam Remzi, imami şi reprezentanţi ai U.D.T.R.
Firdes Musledin
• Ianuarie – Ocak 2014 •
D
pagina
sayfa
Misterele din subsolurile
Sfintei Sofii
espre Biserica Sfânta Sofia (Αγία Σοφία) din Istanbul, construită
de împăratul bizantin Iustinian I, sunt foarte multe lucruri de
spus. Unele legate de frumuseţea şi măreţia construcţiei arhitecturale şi artistice, iar altele despre secretele pe care le ascunde încă.
Biserica a servit ca locaş de cult ortodox până în data de 29
mai 1453, când oraşul a fost cucerit de sultanul Mahomed al II-lea.
După 1453, ea a fost transformată în moschee până în 1934, când
a devenit muzeul Ayasofya Muzesi.
Dintre secretele Sfintei Sofii se remarcă unul care este de-a
dreptul incredibil. Se spune că atunci când otomanii au intrat în
Biserică, în data de marţi 29 mai 1453, preoţii se aflau în timpul
Sfintei Liturghii. Pentru ca păgânii să nu ajungă la Sfintele Daruri,
aceştia au luat Sfântul Potir şi Sfântul Disc şi s-au îndreptat către un
zid, care deschizându-se i-a făcut dispăruţi. Legenda mai spune
că atunci când se va oficia din nou Sfânta Liturghie în Sfânta Sofia
zidurile îi vor elibera pe acei preoţi.
Acest mit, păstrat prin tradiţie orală, a înviat odată cu descoperirea notiţelor arhitectului elveţian Gaspare Fossati, omul care în
anul 1847, la porunca sultanului Abdul Medjit, a restaurat locaşul.
Se pare că el a descoperit cripta, însă a preferat să ţină secretul
pentru sine. În timp ce însemnările sale legate de lucrările pe care
le-a făcut în cei doi ani de restaurare sunt generale, într-o scrisoare
adresată unui prieten vorbeşte despre o cameră secretă pe care
a folosit-o ca birou şi pe care, în anul 1849 când a plecat de acolo, ar fi sigilat-o la loc.
Camera „secretă” a Sfintei Sofia, a fost depistată în anul 2005 când noua directoare a Muzeului, Jale Dedeoglou,
a cercetat dacă există vreun spaţiu ce să nu fi fost deschis. Atunci s-a descoperit biroul ascuns al lui Fossati.
Lucrurile au devenit mai incitante când profesorii de arheologie de la Universitatea din Istanbul, au depistat
în anul 2009 două intrări care conduceau la tunelurile existente în subsolul construcţiei. Prima intrare a fost găsită în
pronaos, acoperită de un capac metalic. La câţiva metri în interiorul naosului a fost depistată o alta, acoperită de o
placă de marmură, care era sigilată din vechime cu mai multe cruci ceramice.
Până acum arheologii au găsit o serie de tunele şi câteva încăperi, însă cea mai mare este încă necunoscută.
Sub tunelul în care pătrunzi din interiorul naosului, arheologii au dat de apă foarte rece. Gura de intrare, care se găseşte în pronaos, conduce spre o magazie unde au fost găsite fragmente de sticlă şi bucăţi de ceară din epoci mult
mai târzii. Chiar şi locul care arată ca o fântână din curtea Bisericii, de unde credincioşii luau odinioară aghiasmă,
este legat de acest sistem printr-un jgeab încă neindentificat.
Printre primele descoperiri făcute a fost un vas de apă militar având inscripţionată anul 1917. Părerile sunt împărţite cu privire la originea acestui vas. Cercetătorii turci susţin că datează din Primul Război Mondial, fiind al unor
soldaţii englezi, care trecând pe la Sfânta Sofia, au scăpat vasul cu care ar fi încercat să ia apă din fântână. Pe de
altă parte grecii amintesc de un alt episod: cel în care 5 comandanţi greci, în 1919 în perioada conflictului eleno-turc,
au săvârşit alături de preotul adus special, singura Sfântă Liturghie în Sfânta Sofia după căderea Constantinopolului.
În afară de acest vas, recent s-au găsit mai multe deschideri care adăpostesc morminte ale creştinilor, probabil foşti slujitori ai bisericii. Un lanţ, ce se găseşte acolo prins de două cârlige înfipte într-unul din ziduri, face dovada
faptului că spaţiul a fost folosit la un moment dat, spre mirarea arheologilor, şi pentru cei întemniţaţi. Una dintre cele
mai mari surprize au fost descoperirea osemintelor unui copil înmormântat acolo încă din perioada bizantină. De
asemenea, pătrunzând într-o altă încăpere printr-un spaţiu extrem de strâmt, s-a aflat şi un mormânt, care după ce
s-a analizat inventarul găsit ar aparţine Sfântului Antigon.
16
sayfa
17 pagina
A
• Ianuarie – Ocak 2014 •
Ayasofya'nın Gizli Odası
yasofya'da yıllardır varlığından bile haberdar olunmayan, kapısı seyyar güvenlik kulübesiyle kapatılmış bir atölye
ortaya çıkarıldı. Osmanlı'nın son döneminde Ayasofya'da restorasyon yapan ünlü mimar Gaspare Fossati'nin de
kullandığı, çöplük haline gelmiş atölyede, restorasyon projeleri, çizimler, fotoğraflar, restorasyon malzemelerinin yanı
sıra orijinal kubbe korkulukları, küp, amfora, altın mozaik parçaları gibi tarihi eşyalar da bulundu. Oda tesadüfen ortaya
çıktı. Üç ay önce atanan Müze Müdürü Jale Dedeoğlu'nun, "Girilmeyen başka oda kaldı mı?" diye sorduğu uzmanlardan biri, "Galiba bir oda daha var" dedi. Dedeoğlu, o odanın derhal açılmasını istedi. Tarif edilen yere gidildiğinde,
odanın girişine güvenlik görevlilerinin dinlenmesi için seyyar kulübe yerleştirilmişti. Kulübenin çekilmesinden sonra
asma kilitle kapatılmış kapıya ulaşıldı. Ancak kilidin anahtarı müzede bulunamadı. Bunun üzerine Müdür Dedeoğlu,
kapının tutanakla kırılmasını istedi. Fossati çalışmış Gizlenen kapı açılınca çok kötü bir manzarayla karşılaşıldı. Toz ve
pislik içindeki odanın girişindeki tezgâhtaki 1968 tarihli bir gazete buranın çok uzun süredir açılmadığını gösteriyordu.
Odadaki tezgâhlardan, proje çalışmalarından ve restorasyon malzemelerinden buranın bir atölye olduğu anlaşıldı.
Yaklaşık 10 ton ağırlığında demir iskele, iskele kurmaya yarayan sıpalar, sandık içlerindeki restorasyon malzemeleri ilk
göze çarpanlar arasındaydı. Gaspare Fossati, Ernest Hawkings gibi ünlü mimarların çalıştığı atölyedeki proje çizimlerinin önemli olduğuna dikkat çekiliyor. İtalyan olan Gaspare Fossati, Sultan Abdülmecid'in daveti üzerine Ayasofya
Müzesi'nde 1850'li yıllardan itibaren, İstanbul'dan gitme bir Levanten olan İngiliz Ernest Hawkings ise 1955'li yıllarda
restorasyon çalışmaları yapmıştı. Ziyarete açılacak Atölyede çıkan malzemelerin inceleneceğini belirten Dedeoğlu,
şöyle konuştu: "Yıllardır girilmediği hatta merak bile edilmediği görülüyor. Bunun bekçi kulübesi arkasına gizlenilmesi
ise başka bir acı gerçek. Artık müzenin girilmeyen hiçbir bölümünün kalmadığını düşünüyorum. Bu galeri bölümünü
de temizleyip ziyaret edilebilir hale getireceğiz. Çıkan eserlerden bazılarını da burada sergileyeceğiz."
Autor: Ion Andrei Gh. Ţârlescu
pagina
sayfa
• Ianuarie – Ocak 2014 •
Radio T, cinci ani de activitate
Comunicarea înseamnă exprimarea de gânduri, sentimente, dorinţe, experienţe trăite, prin comunicare primim şi
oferim informaţii. Comunicarea este o premisă a procesului de realizare a relaţiilor interpersonale şi de integrare socială.
Considerat de unii simplu, procesul comunicării este totuşi unul complex, mai ales dacă ne raportăm la comunitatea noastră, destul de numeroasă în Dobrogea.
Comunicarea şi limbajul reprezintă lăstarul osaturii psihice prin care se dezvoltă şi se exprimă comportamentul
şi personalitatea umană. (Emil Verza)
Pentru comunităţile turcă şi tătară din România, Radio T a însemnat un pas important făcut în sfera comunicării. Ştiri, muzică, evenimente, emisiuni culturale, educative şi informative, toate acestea au contribuit la dezvoltarea
comunicării în cadrul comunităţilor turcă şi tătară. Radio T a completat mijloacele de comunicare intercomunitare,
a adus un suflu nou în viaţa comunităţii.
Ianuarie 2014 înseamnă cinci ani de activitate Radio T, activitate care nu a rămas neremarcată. De la emisiunile
realizate până la topurile muzicale, realizatori acestora au evoluat pozitiv, învăţând odată cu trecerea timpului să
comunice din ce în ce mai bine cu publicul. Au parcurs diverse stagii de pregătire profesională, învăţând chiar şi în
momente nefavorabile.
Nu putem decât să le urăm succes în activitatea lor, să evolueze în continuare la fel de frumos.
18
sayfa
19 pagina
• Ianuarie – Ocak 2014 •
AJDA PEKKAN, CAVALER AL
ORDINULUI FRANCEZ AL
ARTELOR ŞI LITERELOR
Superstarul Ajda Pekkan a fost decorată cu gradul de Cavaler al Ordinului
Francez al Artelor şi Literelor de către dl
Laurent Bili, Ambasador al Franţei la Istanbul. La această ceremonie au participat
numeroase personalităţi publice din Turcia
printre care şi Ministrul Afacerilor Europene
dl. Egemen Bağış care a declarat că „este
pentru prima dată când o personalitate a
vieţii culturale din Turcia a fost decorată cu
o astfel de distincţie“.
Superstarul Ajda Pekkan a fost vizibil
emoţionată şi a ţinut să mulţumească tuturor prietenilor ei care nu au lăsat-o singură
într-o astfel de ocazie: „ Vă mulţumesc tuturor că sunteţi alături de mine în această
seară atât de importanţă. Nu m-aţi lasat
singură. M-aţi făcut cavaler. Această fericire va trăi în inima mea mereu. “
Ajda Pekkan'a, Fransa'dan,
Sanat ve Edebiyat Şövalyesi
Nişanı Verildi
Radio T Beşinci Yılını Kutladı
İletişim düşüncelerin, duyguların, arzuların, deneyimlerin ifadesi anlamına gelir; iletişim aracılığı ile bilgileri alıp
paylaşıyoruz. İletişim, kişiler arası ilişkiler ve toplumsal bütünleşme gerçekleştirme süreci için bir ön koşuldur. Bazıları
tarafında basit olarak kabul edilerek, iletişim süreci yine de kolay değildir, özellikle Dobruca’da oldukça büyük olan
toplumumuza düşünürsek.
İletişim ve dil insanın davranışlarını ve kişiliğini geliştirir ve ifade eder.
Romanya’da yaşayan Türk ve Tatar toplumu için Radio T iletişim alanında önemli bir adım anlamına gelir. Haber,
müzik, olaylar, kültürel, eğitim ve bilgilendirici programlar; bütün bunlar toplum arasında iletişimin gelişmesinde katkıda
bulunmuştur. Radio T tam bir çapraz medya olmuştur ve toplumda yeni bir yaşam getirdi.
Ocak 2014 Radi T faaliyetinin beşinci yıl dönümü demektir, ve bu etkinlik farkedilmiştir. Yapılan yayınlardan, müzik
listelerine kadar, bunların yapımcıları positif yöne ilerlediler, zamanla kamuoyu ile daha iyi iletişim kurmayı öğrendiler
ve medya eğitimin çeşitli aşamalarını tamamlamış oldular.
Onlara sadece başarılar dileyebiliriz ve gelecekte de aynı güzel şekilde gelişmeye devam etsinler.
Minever Omer
Fransa'da Sanat ve Edebiyat Şövalyesi (Chevalier dans l'Ordre National des Arts et Lettres) nişanına layık görülen
Süper Star Ajda Pekkan'a nişanı Fransa'nın Türkiye Büyükelçisi Laurent Bili takdim etti.
Sanatın ve edebiyatın yükselişine katkıda bulunanlara verilen “Chevalier De L’Ordre Des Arts Et Des Letters"
şövalyelik ünvanı bu sene Pekkan'a verildi. Beyoğlu’ndaki Fransız Sarayı’nda düzenlenen törene, Fransa'nın Türkiye Büyükelçisi Laurent Bili, Ajda Pekkan, AB Bakanı ve Başmüzakereci Egemen Bağış ve eşi Beyhan Bağış, organizatör Erkan
Özakman, sanatçı Behzat Gerçeker, modacı Atıl Kutoğlu, işadamı Zeynel Abidin Erdem, Beşiktaş Spor Kulübü Başkanı
Fikret Orman’ın da bulunduğu iş ve sanat dünyasından birçok isim katıldı. Fransa’nın Türkiye Büyükelçisi Laurent Bili,
Sanat ve Edebiyat nişanına layık görülen Ajda Pekkan’ın sanat yaşamını anlattığı konuşmasında “Fransa Cumhuriyeti bu akşam büyük bir sanatçıya, şarkıların önde gelen yorumcusu Ajda Pekkan’a saygılarını sunuyor. Ama Fransa
yaklaşık 500 yıldır her iki ülke ve halklarımız arasında köprü görevini üstlenen Frankofon Türk sanatçılar ve entellektüel
kuşaklara duyduğu minnettarlığı belirtmek ister. Fransa bu akşam Türk popüler kültürünün en önemli sanatçılarından
biri aracılığıyla Türk popüler kültürüne saygılarını sunuyor" dedi. Fransa’nın Türkiye Büyükelçisi Laurent Bili konuşmasının
ardından Ajda Pekkan’a Fransa Cumhuriyeti Kültür Bakanı adına Sanat ve Edebiyat Şövalyesi (Chevalier dans l’Ordre
National des Arts et des Lettres) nişanını takdim etti.
Fransız Kültür Bakanı tarafından verilen nişana layık görüldüğü için minnettar olduğunu ifade eden Ajda Pekkan,
“Benim için bu kadar önemli bir gecede benimle beraber olduğunuz için hepinize teşekkür ediyorum, ailemsiniz. Beni
yalnız bırakmadınız. Bu gece beni şövalye yaptınız. Bu mutluluk kalbimin derinliklerinde hep yaşayacak" diye konuştu.
• Ianuarie – Ocak 2014 •
În
pagina
sayfa
Cel mai mare parc botanic
din Europa
Antalya se va construi cel mai mare parc botanic a Europei. Proiectul Zeytinpark (parcul de măsline) ale cărui
lucrări vor fi sponsorizate de Bursa de Comerţ din Antalya şi este în valoare de 15 milioane lire. Lucrările se vor
finaliza în doi ani. Parcul se va întinde pe o suprafaţă de 2 mii 630 ha, iar această suprafaţă o să cuprindă câteva
zone distincte cu expoziţii de păsări, de plante edemice şi mediteraneene, un muzeu al măslinelor precum şi zone de
relaxare cu cafenele şi restaurante tradiţionale. Totodată în cadrul proiectului doritorii vor putea deţine arbori plătind
o sumă convenabilă.
Preşedintele Camerei de Comerţ din Antalya dl. Ali Çandır declara "Zona acesta este printre ultimile zone verzi
ale oraşului. Este de datoria noastră a tuturor să protejăm această zonă. Intenţionăm să construim aici cel mai mare
parc botanic din Europa.“
20
sayfa
21 pagina
M
• Ianuarie – Ocak 2014 •
Matrakçı Nasuh şi
Halide Edip Adıvar
atrakçı Nasuh şi Halide Edip Adıvar sunt două personalităţi ale istoriei şi culturii turce, înscrise pentru
comemorare în lista UNESCO pentru anul 2014, Halide
Edip fiind prima femeie propusă de Turcia.
Matrakçı Nasuh (n. 1480 - d. 1564?), originar din
Bosnia, a fost miniaturist, caligraf, istoric şi matematician
otoman.
La sfârşitul perioadei de domnie a sultanului Baiazid
al II-lea (1481-1512) a început să predea matematica.
A luat lecţii chiar şi de la poetul Saî, celebru în vremea
respectivă. Ajuns celebru şi în domeniul caligrafiei, a
adus importante contribuţii stilului scris Divanî. Datorită
priceperii sale la jocul de război numit matrak, a fost
poreclit matrakçı, însă dovedea pricepere la utilizarea
mai multor arme.
A excelat în domeniul miniaturii şi al cartografiei. În
miniaturile sale, chiar dacă mai apar păsări sau animale,
nu se văd deloc oameni, iar clădirile oraşelor se disting
clar una câte una. De asemenea, a avut lucrări importante şi în domeniul matematicii, fiind sursă de inspiraţie
pentru matematicieni, precum Napier şi în domeniul
istoriei. A participat la numeroase expediţii războinice.
A
Antalya'ya Dev Botanik Park
ntalya'da, Avrupa'nın en büyük botanik parklarından biri yapılacak. Antalya Ticaret Borsası (ATB) Yönetim Kurulu
Başkanı Ali Çandır, 15 milyon liraya mal olacak Zeytinpark Projesi ile Avrupa'nın en büyük botanik parklarından
birini yapmayı hedeflediklerini bildirdi.
Kent merkezindeki tek yeşil alan konumundaki Vakıf Çiftliği'ni 20 yıllığına kiraladıklarını hatırlatan Çandır, 2009
yılında yapılan ihalenin ardından 2010 yılında Zeytinpark AŞ'nin kurulduğunu anlattı. Kepez Belediye Meclisinin, Zeytin
Park AŞ'nin Vakıf Çiftliği ile ilgili talep ettiği imar düzenlemesi çalışmasını geçen hafta karara bağladığını belirten Çandır,
yeni imar düzenlemesinin ardından tekrar Tabiat Koruma Kurulu'na gideceklerini dile getirdi.
Antalyalıların projeyi sahiplendiğini vurgulayan Çandır, yaklaşık 15 milyon lira maliyetle gerçekleştirilecek projeyi
2 yıl içerisinde tamamlamayı planladıklarını bildirdi. Çandır, "Burası kentin son kalan yeşil alanlarından biri. Burayı korumak aslında herkesin boynunun borcu. Avrupa'nın en büyük botanik parklarından birini yapmayı hedefliyoruz" dedi.
Zeytinpark Projesi'nin finansmanında halkın da içinde olacağı bir model düşündüklerine işaret eden Çandır, isteyen
insanların belli bir bedel karşılığında ağaç sahibi olabileceğini, buradan elde edilen gelirle engelli gençlere çeşitli
imkanlar oluşturulacağını söyledi.
Zeytinpark AŞ'nin ortaklık yapısına ilişkin de bilgi veren Çandır, Adopen, As Çimento, Antalya Tarım gibi 13 firmaya
küçük hisseler verildiğini, böylece şirketin, 25 ortaklı bir şirket haline geldiğini kaydetti. Çandır, "Firmaların ortak olma
amacı ticari değil, sosyal sorumluluk" diye konuştu.
Halide Edip Adıvar (n. 1884 - d. 9 ianuarie 1964),
cunoscută şi sub numele de Halide Onbaşı a fost scriitor,
politician, academician şi profesor turc. A rămas în inimile
oamenilor ca un orator maestru în mobilizarea populaţiei
Istanbulului împotriva invaziei ţării. A participat la Războiul de Independenţă, alături de Mustafa Kemal, deşi civil, a fost
considerată erou de război. A făcut jurnalism în anii de război, luând parte la înfiinţarea Agenţiei de ştiri Anatolia. A
scris douăzeci de romane, patru cărţi de povestiri, două piese de teatru şi diverse cercetări. Cel mai cunoscut roman
al său este „Sinekli Bakkal“. În operele sale a insistat asupra condiţiei femeii şi a luptat pentru apărarea drepturilor
acesteia. Multe din cărţile ei au fost puse în scenă sau ecranizate. Din anul 1926 a locuit în afara graniţelor ţării timp
de 14 ani, fiind la vremea respectivă cel mai cunoscut scriitor turc, prin conferinţele susţinute şi operele scrise în limba
engleză. Profesor de literatură al Universităţii Istanbul, şef al catedrei de limba engleză, academician, a fost aleasă
ca deputat în anul 1950.
37
Matrakçı Nasuh ve
Halide Edip Adıvar
. UNESCO Genel Konferansı 2014 yılını Matrakçı Nasuh’un ölümünün 450 ve Halide Edip Adıvar’ın Ölümünün 50.
Yıldönümü olarak kutlama programına almıştır.
Matrakçı Nasuh (d. 1480 - ö. 1564?), Boşnak asıllı Osmanlı minyatürcü, hattat, tarihçi ve matematikçi. Ölüm tarihi
bilinmeyen Matrakçı Nasuh'un Saraybosna'da doğduğu sanılmaktadır. Kâtip Çelebi ölüm tarihi olarak 1533′ü vermekteyse de, bunun doğru olmadığı bugün kesinleşmiştir. Çeşitli kaynaklarda onun 1547′den, 1551′den, 1553′ten sonra
ölmüş olabileceği ileri sürülmektedir. Yaşamı üstüne bilgi de yok denecek kadar azdır.
• Ianuarie – Ocak 2014 •
pagina
sayfa
Sultan II. Beyazid döneminin (1481-1512) sonlarına doğru
Enderun’da eğitim gördüğü ve
sonra matematik eğitimcisi olarak
öğrenci yetiştirdiği bilinmektedir.
Devrin ünlü şairi Saî'den dersler
almıştır. Ünlü bir hattat olan Nasuh, nesih yazı stilinde değişiklikler
yapmıştır. Divanî yazı stilinde önde
gelen isimlerden birisi olmuştur.
Sopalarla oynanan ve bir
tür savaş oyunu olan matrak adlı
sporda ustalığında dolayı matrakçı
lakabıyla anılmıştır. Değişik silahları
kullanmaktaki ustalığı da bilinmekte olup bu konuda Tuhfetü'l-Guzât
adlı bir kitap da yazmıştır.
22
sayfa
23 pagina
• Ianuarie – Ocak 2014 •
TOP 10 RADIO T
Ianuarie
Matrakçı Nasuh'un minyatürharita karışımı kendine has bir üslubu vardır, eserlerinde yeryüzünün kuşbakışı görünümünü resmeder. Buna karşın şekilleri tepeden değil, sanki karşıdan
görüyormuş gibi çizer. Bu resimlerde kuş ve tavşan gibi hayvanlar olsa da insanlar asla belirmez. Şehirlerdeki binalar
tek tek seçilebilir.
Geometri ve matematik alanındaki çalışmaları neticesinde uzunluk ölçülerini gösteren cetveller hazırlamıştır. I.
Selim zamanında ona adadığı Cemâlü'l-Küttâb ve Kemalü'l- Hisâb kitaplarını yazmış, Napier'den elli sene oncesinde
adiyla anilan çarpma metotlarını ve modern matematik ögretiminde öncü bir kitap kabul edilen bır referans olarak
Enderun'da okutulmus, Napier gibi matematikçilere ılham kaynağı olmuştur.
Tarih alanında da çalışan Matrakçı Nasuh, Taberî Tarihi 'ni Mecmaü't-Tevârih adıyla Türkçeye çevirmiştir. 3 nüsha
olarak yayınlanan Süleymannâme kitabında 1520-1537, 1543-1551 ve 1542-1543 yıllarını anlatmıştır. 1537-1538 yıllarında
yazdığı Fetihname-i Karabuğdan, Kanuni Sultan Süleyman'ın İran seferini anlatır. Bu kitaplarda, yol boyunca ordunun
geçtiği şehirlerin minyetür şeklinde haritalarını çizmiştir. Çizimleri bugün hem estetik, hem de geçmişe ait çok ayrıntılı
bilgiler içermesi hasebiyle şaheser olarak tanımlanmaktadır.
Nasuh, Kanuni'nin Fransa kralı I. François'ya destek amacıyla Barbaros Hayrettin Paşa komutasında gönderdiği
donanmaya katıldı. Yol boyunca donanmanın uğradığı limanları resmetti.[5]
Onu bugüne taşıyan asıl yönü ise minyatür sanatındaki yeridir. Minyatürcülüğün yanı sıra divanı yazıda usta bir
hattattı. Yapıtları başta Topkapı Sarayı Müzesi' nin kütüphanesi ve Süleymaniye Kütüphanesi olmak üzere çeşitli kitaplıklarda yer almaktadır.
Halide Edip Adıvar (d. 1884 - ö. 9 Ocak 1964) Türk yazar, siyasetçi, akademisyen, öğretmen. Halide Onbaşı olarak
da bilinir.
Halide Edip, 1919 yılında İstanbul halkını ülkenin işgaline karşı harekete geçirmek için yaptığı konuşmaları ile
zihinlerde yer etmiş usta bir hatiptir. Kurtuluş Savaşı'nda cephede Mustafa Kemal'in yanında görev yapmış, sivil olmasına rağmen rütbe alarak bir savaş kahramanı sayılmıştır. Savaş yıllarında Anadolu Ajansı'nın kurulmasında rol alarak
gazetecilik de yapmıştır.
II. Meşrutiyet'in ilanı ile birlikte yazarlığa başlayan Halide Edip; yazdığı yirmi bir roman, dört hikâye kitabı, iki tiyatro
eseri ve çeşitli incelemeleriyle Meşrutiyet ve Cumhuriyet dönemleri Türk edebiyatının en çok eser veren yazarlarındandır.
Sinekli Bakkal adlı romanı, en bilinen eseridir. Eserlerinde kadının eğitilmesine ve toplum içindeki konumuna özellikle yer
vermiş, yazıları ile kadın hakları savunuculuğu yapmıştır. Birçok kitabı sinemaya ve televizyon dizilerine uyarlanmıştır.
1926 yılından itibaren yurtdışında yaşadığı 14 sene boyunca verdiği konferanslar ve İngilizce olarak kaleme aldığı
eserler sayesinde zamanının dış ülkelerde en çok tanınan Türk yazarı olmuştur.
İstanbul Üniversitesi'nde edebiyat profesörü olan Halide Edip, İngiliz Filoloji Kürsüsü Başkanlığı yapmış bir akademisyen; 1950'de girdiği TBMM'de ise milletvekilliği yapmış bir siyasetçidir.
I. TBMM hükümetinde sağlık bakanı olan Adnan Adıvar'ın eşidir.
10. Mode –...................................... Ağlamam zaman aldı
9. Bora Duran –...................................................... İnsan
8. Emre Aydın –.................................................... Eyvah
7. Emre Kınay & Merve Özbey –................. Helal ettim
6. Bengü –...................................................... Saygımdan
5. Duman –............................................................ Yürek
4. Mustafa Ceceli –.............. Dunyanın bütün sabahları
3. Funda Arar & Enbe Orkestrası –..................... Hafıza
2. Ferhat Göçer –........................................................ Git
1. Burcu Güneş & Behzat Gerçeker Unutma beni çiçekleri
• Ianuarie – Ocak 2014 •
Malzemeler
pagina
sayfa
Balık Çorbası
1 kg kefal balığı
1 adet büyük boy soğan
1 adet kereviz (yapraklarıyla birlikte)
1 adet patates
1 adet havuç
2-3 adet defne yaprağı
2 adet yumurta sarısı
1 adet limon
Tuz
Tane karabiber
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Balıklar ayıklayıp yıkanır, özellikle karınlarındaki kanlı bölümleri iyice temizlenir.
Derin bir tencereye balık parçaları konup haşlanır.
Pişen balıklar tencereden alınarak küçük parçalara ayrılır ve kılçıkları ayıklanır.
Balık suyunun içine kereviz, patates, havuç, defne yaprağı, kereviz yaprakları, tane karabiber eklenerek sebzeler
pişirilir.
Sebzeler iyice ezildikten defne yaprakları alınarak karışım blenderdan geçirilir.
Çorbanın kıvamına göre sıcak su eklenebilir.
Bir kasede iki yumurta sarısı ve limon çırpılarak terbiye hazırlanıp tuz ve karabiberle çorbaya eklenir.
Bir taşım daha ateşte tutulduktan sonra sıcak servis yapılır.
Ingrediente
1 kg peşte chefal,
o ceapă mare
o telină mică cu frunze
un cartof
un morcov
2-3 frunze de dafin
2 gălbenuş de ou
o lămâie
sare
piper boabe
Ciorbă de peşte
Mod de preparare:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Se curăţă şi se spală bine peştele
Bucăţile de peşte se pun la fiert într-o oală adâncă.
După ce a fiert peştele se scoate din oală şi se curăţă de oase.
În zeama unde a fiert peştele se adaugă ceapa, ţelina, cartoful, dafinul, frunzele de ţelină, boabele de piper şi
se lasă la fiert.
După ce au fiert legumele se scot frunzele de dafin şi se trec prin blender legumele
Se adaugă apă fiartă în funcţie de cât de densă dorim sa fie.
Într-un castron se bat cele două gălbenuşuri de ou împreună cu zeama de lămâie, sarea şi piperul după gust şi
se drege ciorba.
Se adaugă bucăţile de peşte şi se dă într-un fiert.
24
sayfa
25 pagina
• Ianuarie – Ocak 2014 •
Istavrit Tava
Malzemeler:
1 kg istavrit,
tuz,
yarım bardak un
yarım bardak sıvı yağ
limon suyu,
Yapılışı:
1. İstavritleri ayıklayıp kafasını kopardıktan sonra iyice
sudan geçirin ve kurulayın.
2. Unu tuzla harmanlayın sonra balıkları una bulayıp bir
kağıt üzerine dizin.
3. Sıvıyağı bir tavada kızdırıp istavritleri kuyruklarından
tutarak içine bırakın ve altın sarısı bir renk alıncaya
kadar kızartın.
4. Limon sıkarak yemeyi deneyin.
Stavrid prăjit
Ingrediente
un kg de stavrid
sare
jumatate de pahar de apă cu făină
jumătate de pahar de apă cu ulei
zeamă de lămâie
Mod de preparare:
Portakallı ve
Kuruyemişli Kek
175 gram tereyağ
1 su bardağı şeker
2 adet yumurta
1,5 su bardağı un
1 paket kabartma tozu
1 tatlı kaşığı karbonat
175 gram yoğurt
1/2 su bardağı toz Antep fıstığı
1/2 su bardağı toz badem
1 su bardağı portakal suyu
Yapılışı:
1. Tereyağı ve şeker iyice çırpılır.
2. Yumurtalar teker teker eklenir. Yoğurt ilave edilir.
Karbonat, kabartma tozu, un, toz badem ve toz
Antep fıstığı bir kapta karıştırılır.
3. Portakal suyu ve un yavaş yavaş eklenir.
4. Önceden 180 dereceye ısıtılmış fırında 40 dakika
pişirilir.
5. Üzerine arzu edilirse pudra şekeri serpilerek servis
edilir.
1. Se curăţă şi se spală bine peştele. Se rupe capul şi se
pune la uscat pe prosoape de hârtie.
2. Se amestecă făina cu sarea şi se trece pestele prin
făină. Peştii astfel pudraţi cu făină se pun pe o hârtie.
3. Se încinge uleiul într-o tavă. După ce uleiul s-a încins
se pun peşti la prăjit până devin aurii.
4. Se serveşte cald cu zeamă de lămâie.
Chec cu portocale şi
fructe uscate
175 gr unt
un pahar de apă cu zahăr
două ouă
1,5 pahare de apă cu făină
un pachet de praf de copt
o linguriţă de bicarbonat
175 gr iaurt
½ pahar de apă cu fistic măcinat
½ pahar de apă cu migdale măcinate
un pahar de apă cu sup de portocale
Mod de preparare:
1. Se amestecă untul cu zahărul.
2. Se adaugă treptat ouăle, iaurtul, bicarbonatul,
praful de copt, făina, migdalele măcinate şi fisticul
măcinat.
3. După ce se amestecă bine toate ingredinetle se
adaugă treptat şi sucul de portocale. Se toarnă
compoziţia în tavă de chec unsă.
4. În cuptorul preîncălzit la 180 de grade se coace
checul 40 de minute
5. Se pudreză cu zahăr pudră.
pagina
sayfa
• Ianuarie – Ocak 2014 •
Aşağıdaki
kelimeleri
okuduğunuzda
aklınıza
gelenleri
bırakılan
boş
alanlara
yazınız
26
kar
su
buhar
..................
..................................
..................
..................
..................................
..................
..................
..................
sayfa
27 pagina
• Ianuarie – Ocak 2014 •
Türkçede bazı kelimeler
kişilerin adları yerine
kullanılabilmektedir.
Aşağıdaki kutuda bu
kelimeler vardir. Bu
kelimeleri kullanarak
cümlelerdeki boşlukları
uygun şekilde doldurunuz.
Ben, sen, o, biz, siz, onlar
1. ............................................
hergün dişlerimi fırçalarım.
2. ............................................
çok temiz kalpli bir çocuktur.
Havaya
göre
Tuncay’ın
evden
çıkarken
yanına
alacağı
eşya ve
elbiseleri
maviye
boyayınız
3. ............................................
hafta sonları maç yaparız.
4. ............................................
hafta sonları ne yaparsınız?
5. ............................................
şenliğe neden katılmadıklarını
anlattılar.
6. ............................................
gerçekten çok zeki bir
öğrencisin.
Aşağıdaki boşluklara varlıkların özelliklerini (rengini, sayısını, durumunu, biçimini)
belirten kelimeleri yazınız.
.................................. karpuz
.................................. sandık
.................................. kurt
.................................. doktor
.................................. pamuk
.................................. fare
.................................. genç .................................. göz
.................................. öğrenci
İnsanlar, bulutlar, kedi, deniylerle, yağmur
.................................. kız
.................................. duvar
.................................. yatak
1.
................................................. birbirlerinin hakkına her zaman saygı göstermelidir.
Aşağıdaki özellik belirten kelimelerin yanına uygun varlık adları yazınız.
2.
Yaramaz ................................................. gene ağaca çıkmış.
sarı ..................................
mavi ..................................
pis ..................................
3.
Türkiye’nin üç tarafı ................................................. çevrilidir.
uzak ..................................
sivri ..................................
harika ..................................
4.
Bu sene ................................................. az yağdı.
kapalı ..................................
yumuşak ..................................
kızgın ..................................
5.
................................................. gökyüzünün süslenidir.
yoksul ..................................
neşeli ..................................
seyrek ..................................
Kutuda bazı kelimeler verilmiştir. Bu kelimeleri kullanarak aşağıdaki cümleleri uygun
şekilde tamamlayınız.
ADRESE UTILE
Ambasada Republicii Turcia
la Bucureşti
Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1,
Bucureşti
tel-fax: 021.2124849
Consulatul General al
Republicii Turcia
la Constanţa
Primăria Tulcea Prefectura Tulcea
tel. 0240.511440
str. Păcii nr. 20
tel: 0240.512640
Consiluiul Judeţean Tulcea
Ministerul Adminiatraţiei şi Internelor
Oficiul judeţean de
cadastru şi publicitate
imobiliară Constanţa
B-dul Ferdinand nr. 82,
tel: 0241.607910, fax: 0241.615367
str. Remus Opreanu 1
tel-fax: 0241.617848
Muftiatul Cultului Musulman
din România
Comandamentul Teritorial de
Jandarmi Constanţa
str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa
tel: 0241.611390
str. Mircea cel Bătrân nr. 108
tel: 0241.618969, 956
T.I.A.D Asociaţia Oamenilor de
Afaceri Turci din Dobrogea
Inspectoratul pentru situaţii
de urgenţă „Dobrogea“ al
judeţului Constanţa
B-dul I.C. Brătianu nr. 7 etaj 1, Constanţa
tel-fax: 0241.629841
T.I.A.D. Asociaţia
Oamenilor de Afaceri Turci
Bucureşti
str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti
tel-fax: 021.2501877, 021.2504593
TUYAB Uniunea Investitorilor Turci
din România
B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1,
etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti
tel: 021.3262548
Romanya Türkiye Ticaret ve
Sanay Odası
Camera de Comerţ
Bilaterală România-Turcia
str. Austrului nr. 58,
sector 2, Bucureşti
tel: 021.3269722, fax: 021.3263667
Colegiul Naţional
Kemal Ataturk
str. Română nr. 2, Medgidia
tel: 0241.811522, 0241.820577
Liceul Internţional
de Informatică
B-dul Tomis nr. 153, Constanţa
tel: 0241 665083, 0241.693262
Consiliul Judeţean
Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel.: 0241.488404, 0241.708404
fax: 0241.708453
Prefectura
Judeţului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
fax: 0241.615672
tel: 0241.617788, 0241.615065
Primaria
Municipiului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel: 0241.708100
Primaria
Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905
Primaria
Municipiului Medgidia
Str. Decebal nr. 35
tel: 0241.812300
str. Mircea cel Bătrân nr. 110
tel: 0241.617381
fax: 0241.616342
tel: 0241.611666
B-dul Tomis nr. 67
Direcţia Poliţiei de frontieră
şi Inspectoratul Poliţiei de
frontieră
al. Zmeurei nr. 21, Constanţa
tel: 0241.641038
fax: 0241.642803
Inspectoratul de Poliţie
Constanţa
B-dul Mamaia 104
tel: 0241.611364
Poliţia Port Constanţa
Poarta 2, Incinta Port
tel: 0241.613110
fax: 0241.601723
Poliţia
Municipiului Constanţa
str. Ştefan cel Mare nr. 103
fax: 0241.662794
tel: 0241.665050
Poliţia Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 1
tel: 0241.751305
fax: 0241.751307
Poliţia Municipiului Medgidia
str. Republicii nr. 15
tel: 0241.810730
fax: 0241.810434
Serviciul Poliţiei Rutiere
B-dul Mamaia nr. 104, Constanţa
tel: 0241.611364
Ministerul Agriculturii, pădurilor şi
Dezvoltării Rurale
Direcţia pentru agricultură şi
dezvoltare rurală Constanţa
str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19
tel: 0241.618136, 0241.611678
fax: 0241.618962
Centrul de scafandri
B-dul 1 Mai nr. 19-21, Constanţa
tel: 0241.586600
fax: 0241.586952
Ministerul Culturii şi Cultelor
Direcţia Judeţeană pentru
cultură, culte şi patrimoniu
cultural naţional Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 106
tel: 0241.613008
Ministerul Apărării Naţionale
Centrul Militar Zonal C-ţa
str. Mircea cel Batran nr. 106
tel: 0241.616416
fax: 0241.616427
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Inspectoratul Şcolar
Judeţean Constanţa
str. Mihai Eminescu nr. 11
tel: 0241.611913
fax: 0241.618880
Ministerul Finanţelor Publice
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel: 0241.708010
fax: 0241.708011
Garda Financiară
B-dul Ferdinand 68.B fax: 0241.618112
tel.: 0241.708076, 708077, 708078
Administraţia
Finanţelor Publice Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 96
tel: 0241.708060
fax: 0241.708058
Administratia Finanţelor
Publice Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13
tel: 0241.753795
fax: 0241.755005
Administraţia Finanţelor
Publice Medgidia
str. Decebal nr. 37
tel: 0241.810334
tel-fax: 0241.814766, 0241.810385
Direcţia Regionala Vamală
Constanţa
B-dul Tomis nr. 312 A
tel: 0241.519244
fax: 0241.692408
Ministerul Justiţiei
Curtea de Apel Constanţa
str. Krikor Zambaccian nr. 1
tel: 0241.615248 tel-fax: 0241.616003
Tribunalul Judeţean
Constanţa
Secţia Civilă – Comercială
str. Traian 31
tel: 0241.606572
tel: 0241.606591, 606597, 606598
fax: 0241.551342, 551343
Sectia Penală
B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4
tel-fax: 0241.619628
Judecătoria Mangalia
Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului
Registrul Auto Român
Constanţa,
B-dul I.C. Bratianu nr. 250
tel: 0241.690040
tel-fax: 0241.690055, 0241.690085
Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă
Constanţa
str. Lacului nr. 14
tel: 0241.613207, 0241.619626
fax: 0241.673840
Oficiul Judeţean pentru
Protecţia Consumatorilor
Constanţa
str. Poporului nr. 121 bis
tel: 0241.550550
S.C. Electrica S.A.
Sucursala de Distribuţie a
Energiei Electrice
Constanţa
str. Nicolae Iorga nr. 89.A
tel: 0241.805999
fax: 0241.616340
Congaz S.A.
str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa
tel: 0241.508238
fax: 0241.542969
Regia Autonomă Judeţeană
de Apa Constanţa
str. Călăraşi nr. 22-24
tel: 0241.664046, 661940, 664444
RADET
B-dul Tomis nr. 107, Constanţa
tel/fax: 0241.616937
Deranjamente
DERANJAMENTE POSTURI
TELEFONICE . .................. 0800.880800
INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI . 118932
str. Mircea cel Bătrân nr. 4
tel: 0241.755 567 tel-fax: 0241.755568
INFORMAŢII DIVERSE ............... 118800
Judecătoria Medgidia
Alte servicii
str. Independenţei nr. 14
tel: 0241.810287 tel-fax: 0241.810687
Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei
Direcţia de Muncă,
Solidaritate Socială şi
Familie Constanţa
str. Decebal nr. 13 C
tel: 0241.612597
fax: 0241.694337
Inspectoratul Teritorial de
Muncă Constanţa
str. Decebal nr. 13.C fax: 0241.694317
tel: 0241.691254, 693 951
Ministerul Sănătăţii
Direcţia Judeţeană de
sănătate publică Constanţa
str. Mihai Eminescu nr. 2
tel: 0241.694443, 0241.616176
fax: 0241.512060
DERANJAMENTE APĂ-CANAL ..... 924
DERANJAMENTE CONGAZ .......... 928
DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE
ENERGIE ELECTRICĂ ................... 929
INFORMATII S.N.C.F.R. . ................ 952
POLIŢIA ClRCULAŢIE . ................... 954
JANDARMERIE ............................... 956
TELEGRAME TELEFONATE . ........ 957
POLIŢIA DE FRONTIERĂ . ............. 959
ASISTENŢA SOCIALĂ .................... 979
PROTECŢIA CIVILĂ . ...................... 982
Serviciul unic pentru
apeluri de urgenţă ......... 112

Îţi dorim mult succes!

Îţi dorim mult succes!